Sagunja 사곤자

Arta coreeană are o istorie foarte lungă, cu tradiții și culturi diferite, toate acestea au contribuit la formarea tradiției moderne. Pictura coreeană cu pensulă si cerneală poate fi datată la începutul dinastiei Joseon în 1392. Regii dinastiei Joseon au fost admiratori ai filosofiei, literaturii și culturii chineze. Neo-confucianismul a devenit baza organizării noului stat. Clasicii chinezi au devenit singura literatură care merită învățată, iar pictura in cerneală chinezească a devenit singura artă recunoscută a noului regat. Toți artiștii coreeni care au lucrat în tradiția chineză, de la sfârșitul secolului al XIV-lea până în prezent, pot fi numiți artisti literați. Multe dintre cele mai cunoscute picturi aparțin perioadei clasice. Perioada clasică a picturii in cerneală coreeană datează de la mijlocul secolului al XVII-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceste picturi și-au pierdut popularitatea în timpul ocupației japoneze din 1910-1945, dar interesul pentru ele a reînviat după Eliberarea Coreei din 1945.

Sagunja (사군자), o pictură tradițională coreeană, compusă din patru elemente, pruna, orhideea, crizantema și bambusul care este numită și „Cele patru plante grațioase”. Aceste patru plante grațioase reprezintă cele patru anotimpuri: prunul-primăvara, orhideea-vara, crizantema:-toamna, bambusul-iarna, simbolizează trăsături confucianiste precum puritatea, smerenia și perseverența.

În credința confuciană, „Gunja”, care înseamnă un om cu virtute, este cel care atrage Sagunja ca parte a meditației lor.

Cele patru plante nobile își au originea în arta chineză în timpul dinastiei Song (960-1279). În secolul al XV-lea, cele patru plante nobile s-au extins în pictura coreeană. În timp ce desenau și pictau cele patru plante nobile, oamenii de știință și nobilimea s-au concentrat pe caracteristicile plantelor, reflectând asupra vieților, trupurilor și minții lor.

Floarea de prun este un simbol al primăverii, reprezentând atât simbolul primei luni și al Anului Nou cât și prima zi a noului an. Înfloresc foarte devreme primăvara. În ciuda vremii reci și a zăpezii, nu le este frică să înflorească, chiar dacă ar putea fi uciși. La fel ca ei, domnii confuciani trebuie să facă ceea ce este corect fără să țină cont de consecințe. „Mai bine faci ce este corect să trăiești o zi decât să trăiești o viață întreagă plină de rușine și dezamăgire.” Pentru savanții coreeni, această floare a simbolizat curajul și devotamentul față de datorie. Când vine vorba de pictarea florilor de prun, este important în primul rând să existe o armonie între yin și yang, un echilibru între alb și negru și partea care va fi vopsită cu cerneală și pensulă. În al doilea rând, cele 4 Direcții trebuie să fie reprezentate de filiale. Centrul trebuie reprezentat și în pictură. În al treilea rând, trebuie găsită și trecerea timpului. Este indicat de muguri și flori care nu au înflorit încă, flori înflorite și flori care au înflorit deja și încep să-și piardă culoarea și astfel să moară. Florile trebuie vopsite din față, din spate, lateral și în toate unghiurile găsite între ele. Timpul în care au înflorit a fost cel mai bun moment pentru căsătorii. În această perioadă, în noul an, fermierii se odihneau, hambarele erau pline, iar lucrările pentru primăvară încă nu începuseră. Așa că florile de prun trimit la ideea de căsătorie și de o nuntă fericită și sunt cadouri grozave pentru căsătorie. Uneori au reprezentat evoluția tinerilor studenți, ca niște flori de prun care se transformă în fructe, așa că și copiii trebuie să se transforme în adulți.

Orhideea reprezintă vara și calitățile și virtuțile unui adevărat domn confucianist. Orhideea este o floare mică, înflorește singură pe versantul dealului, ascunsă de vegetație. Poate crește în sol uscat, în umbră, unde majoritatea florilor nu ar putea rezista fără lumină. Deci poate rezista la cele mai rele condiții. La fel ca orhideea, un domn confucianist trebuie să crească și să se dezvolte în înțelepciune, virtute, chiar și în cele mai grele circumstanțe, precum sărăcia, singurătatea și așa mai departe. Desi creste in obscuritate, emana un parfum frumos in momentul in care infloreste, care este purtat de vant pana parfumeaza intreaga vale. Și la fel ca ea, un domn ar trebui să influențeze viața oamenilor prin învățarea și virtuțile sale și, prin urmare, să fie un model bun de urmat.

Crizantema înflorește atât toamna târziu, pe vânt, ploaie, zăpadă, cât și la începutul iernii. Durează până când este distrus de înghețul teribil de iarnă. Aceasta simbolizează atitudinea pe care ar trebui să o aibă un domn confucianist. Ar trebui să fie loial, să se angajeze în anumite idealuri și să fie suficient de curajos pentru a-și trăi viața conform propriei sale conștiințe. El nu ar trebui să aștepte nimic în schimbul loialității, suferinței, angajamentului și fidelității. Crizantema este una dintre cele trei flori: trandafir-bujor, crizantema și lotus, care simbolizează cele 3 ambiții sau stiluri de viață. În această versiune, crizantema este un simbol al vieții pașnice și civilizate a omului în mediul rural. De asemenea, reprezintă retragerea în sat după o viață dedicată slujirii regelui. Crizantema mai simbolizează și domnul confucianist care trăiește după regulile lăsate de strămoși și care se află într-o continuă perfecționare, prin studierea și practicarea diferitelor virtuți. Este și evlavia de ramură. Aceasta este dată de: tulpina-simbolizează strămoșii, frunzele-părinții, iar individul este dat de floare. Nu trebuie să-și uite originile și cât de mult datorează strămoșilor, precum și părinților, pentru care are un nume în societate, iar gloria și onoarea sunt rezultatul eforturilor și sacrificiilor lor. De aceea ar trebui să-și onoreze părinții și să ofere sacrificiile potrivite. 

Un domn confucianist trebuie să fie ca un bambus care nu-și pierde frunzele iarna și este mereu verde. Unii îl consideră neschimbabil. Este foarte rezistent, cand vantul bate puternic nu se rupe ci doar se indoaie. Ca și el, domnul confucianist se ține de principiile pe care le are, deși întâmpină dificultăți. El trebuie să fie plin de vitalitate și să rămână mereu puternic. Bambusul are semnificații diferite. Face parte din grupul: Cei 3 prieteni buni compus din: pin, prun si bambus. Ele cresc și rezistă o perioadă lungă de timp și, prin urmare, simbolizează viața lungă. Ei amintesc de cele cinci relații pe care le-a creat Confucius, dar mai ales de relațiile dintre prieteni. De asemenea, este văzută ca un simbol al continuității familiei sau clanului. Se credea că bambusul înflorește la fiecare 60 de ani, din acest motiv a devenit un simbol al ciclului de 60 de ani, dar mai ales al vârstei de 60 de ani.

 

 

Chunbun

Pe 20 martie este echinocțiul de primăvară sau Chunbun (춘분, 春分), marcând punctul de jumătate dintre solstițiul de iarnă și cel de vară. Chunbun înseamnă literalmente „punctul de primăvară al diviziunii” și marchează ziua în care durata zilei și a nopții sunt egale. Această zi marchează, de asemenea, începutul celui de-al patrulea din 24 de termeni solari care acoperă anul.

Deoarece ziua si noaptea sunt egale, în mod tradițional oamenii credeau că în această zi există cantități exacte egale de energie yang pozitivă la est (양, 陽) și energie yin negativă la vest (음, 陰).

De Chunbun, echinocțiul de primăvară, fermierii își cultivă câmpurile și repară orice zid deteriorat.

Atât în timpul Goryeo (918-1392) cât și în timpul Joseon (1392-1910), casa regală tinea o ceremonie specială de închinare la echinocțiul de primăvară rugându-se către Dumnezeul Nordului, sau Hyeonmyeongssi (현명씨, 玄冥氏), care reprezenta iarna.

În jurul Gyeongju, în sud-est, in zziua de echinocțiul de primăvară oamenii vizitau mormintele celor trei regi antici Park (박, 朴), Seok (석, 昔) și Kim (김, 金). Ei au fondat Regatul Silla (57 î.Hr.-935 d.Hr.) și au dat naștere celor trei clanuri familiale principale din Gyeongju.

Hangwa

Hangwa este termenul pentru dulciurile și prăjiturile tradiționale coreene, apreciate pentru culorile decorative, modelele și gustul plăcut. Ingredientele comune din hangwa sunt făina de cereale, mierea, zahărul, fructele sau rădăcinile comestibile. Este adesea servit cu băuturi tradiționale ca desert elegant. Coșurile sau cutiile de hangwa frumos ambalate sunt cadouri excelente, potrivite în special pentru persoanele în vârstă. Aceste dulciuri se găsesc la magazinele tradiționale de prăjituri și dulciuri sau în secțiile speciale ale magazinelor universale. Există diferite tipuri de hangwa: gangjeong, yugwa, yakgwa și dashik.

Gangjeong: Usoara și pufoasă, făcută din orez glutinos și miere. Prăjit și acoperit cu orez pătruns, scorțișoară, seminte de susan etc.

Yugwa: prăjitură de orez lipicioasă făcută prin prăjire și frământare.

Yakgwa: prăjitură moale făcută din aluat de făină de grâu amestecat cu miere, vin de orez și ulei de susan. Aluatul este tăiat în formă de flori, apoi prăjit și dat prin miere înainte de servire.

Dashik: O gustare pentru ceai. Se face prin framantarea fainei de orez, mierii si diverse tipuri de făină din nuci, ierburi, susan sau jujube. Aluatul se decupeaza cu diverse matrite cu model.

King Jeongjo

Regele Jeongjo (1752–1800), născut Yi San, a fost al 22-lea rege al dinastiei Joseon.  El este amintit pentru epoca culturală de aur care a început în timpul domniei sale și pentru devotamentul său filial față de părinții săi.  Jeongjo este considerat pe scară largă ca o persoană pasionată, plină de calități umane.

 Regele Jeongjo este considerat unul dintre cei mai de succes conducători ai dinastiei Joseon împreună cu regele Sejong cel Mare.

 Jeongjo era fiul prințului moștenitor Sado, care a fost închis într-un cufăr de lemn și lăsat să moară de tatăl său, regele Yeongjo.

 Jeongjo și-a petrecut o mare parte din domnie încercând să șteargă pata de pe  numele tatălui său.  De asemenea, a mutat curtea în orașul Suwon pentru a fi mai aproape de mormântul tatălui său.  El a construit Cetatea Hwaseong pentru a păzi mormântul.

 Jeongjo a recrutat mulți savanți care au urmat măsuri pragmatice, cum ar fi Jung Yak-yong, și a înființat Kyujanggak, o bibliotecă regală la palatul Changdeok.  Cetatea Hwaseong, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost, de asemenea, una dintre realizările renumite ale regelui Jeongjo.

 În 1800, Jeongjo a murit brusc, în circumstanțe incerte, la vârsta de 47 de ani, fără să-și vadă o mare parte din munca vieții sale ce se concretizeza sub fiul său, Sunjo.  Există multe cărți despre misterul din spatele morții sale, iar speculațiile cu privire la cauza morții sale continuă și astăzi.

 În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat și a copilăriei dificile pe care a trăit-o, regele era hotărât să reformeze societatea.  Inima lui era plină de dragoste pentru tot poporul său: dorea să creeze o lume trăibilă pentru fiecare dintre ei.  Deși regele Jeongjo a murit, moștenirea sa încă rezonează în inimile coreenilor.

Filme și seriale coreene despre regele Jeongjo:

Lee San, Wind Of The Palace

The Fatal Encounter

The Red Sleeve

Asia Fest 16-18 noiembrie 2018

A șasea ediție Asia Fest, între 16 – 18 noiembrie, la Romexpo

Muzică, gastronomie, cultură tradițională și contemporană la ediția dedicată Turciei

Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Culturilor Asiatice- Asia Fest, ce are loc în perioada 16 – 18 noiembrie la Romexpo (pavilionul C3) are ca invitat special Turcia și aduce publicului bucureștean 3 zile de spectacole cu muzică și dansuri specifice, bucătărie tradițională asiatică, ateliere, expoziții și multe surprize de care vizitatorii se vor bucura cu siguranță.

Intrarea este 10 lei, iar copiii sub 5 ani au acces gratuit.

Evenimentul își propune pe durata celor trei zile o călătorie până în cele mai îndepărtate colțuri ale marelui continent astfel încât iubitorii de cultură, atât tradițională, cât și contemporană, să poată experimenta îndepărtata Asie. De la condimente indiene la cosmetice, cărți, decorațiuni și kimonouri din Japonia, cafea turcească, kimchi coreean și anime-uri, toate vor fi putea fi găsite la standurile din expoziția de servicii și produse.

Pe scena Asia Fest 2018 vor răsuna ritmuri de pe Bosfor cu Deniz CEM (Turcia) dar și acorduri jazz de la Aylin & The Lucky Charms iar, pe lângă concerte spectatorii vor avea parte și de mult-așteptatele concursuri de Cosplay, Kendama și K-Pop, dar și de o spectaculoasă prezentare a costumelor tradiționale asiatice.
Peste 50 de costume tradiționale din Japonia, Turcia, Coreea de Sud, India, Indonezia vor defila sâmbătă, 17 noiembrie, pe scena Asia Fest.

În cosmopolita zonă de food se vor întâlni preparate tradiționale dar și experimente gastronomice exclusiviste, iar vizitatorii vor putea gusta la propriu India, Turcia, Siria, Libanul, Thailanda, China, Japonia și, în premieră la această ediție, Indonezia și vor putea descoperi gastronomia asiatică dincolo de sushi, pachețelele de primăvară și puiul shanghai, într-o explozie de savori și arome.

Iubitorii de preparate japoneze vor avea ocazia să le încerce și alături de băuturile tradiționale sake , lichiorurile Choya realizate din fructe de Ume, sau berea Asahi,  iar Centrul Cultural Turc Yunus Emre va susține demonstraţii de preparare ale legendarelor ceaiuluri şi cafele turcești.

Asia Fest este un dialog multicultural care celebrează cultura Asiei, aducând în București, deseori în premieră, atât tradițiile cât și contemporanul din locuri pline de mister și inspirație.

Programul il gasiti pe www.asiafest.eu și pe pagina de Facebook Asia Fest.

Parteneri media: Magic FM, Radio România Cultural, Agerpres, România Liberă, Academia Cațavencu, Romania Journal, Kudika, Garbo, acasă.ro, eva.ro, Șapte Seri, Iqads, Smark, Bucătăraș, Gustos, Culinar, Rețete Culinare, Yumstops, PRwave, Iqool, The Trends, Ceașca de Cultură, România Pozitivă, Bucharest City App, bookblog.ro, 100 de locuri, inoras.ro, Feeder, Coțofana Urbană, bucureșteni.ro, Kftele, Mujer, Fashion 8.

Gamja Kongguk

Este soluția rece la căldura de vară

Când caldura creste in după-amiaza de vară și este insuportabila, oamenii au o dilemă curioasă. Ar trebui să lupte focul cu focul, ca în vechea zicală "iyeolchiyeol"?  Unii în schimb lupta împotriva focului cu gheață, sau "inaengchiyeol".
Aceste feluri de mâncare "inaengchiyeol" se bucură, de asemenea, de diferite beneficii nutriționale pentru a ajuta oamenii să se recupereze de la răcelile de vară și boli. O supă de soia rece cu cartofi sau gamja kongguk este o astfel de mâncare.
Gamja kongguk este o variantă de mancare sezonieră populară, tăiței în bulion de soia rece sau kongguksu. Kongguksu este paste de făină de grâu într-o supă făcută din soia. Gamja kongguk înlocuiește pastele cu felii subțiri de cartofi blanzi. Există puțină diferență în aroma de bulion de soia utilizate în ambele feluri de mâncare, și ambele folosesc adesea castraveți feliati pentru a adăuga textura și aroma mai racoritoare la supa. Nu este clar când kongguk a devenit un fel de vară populară, dar prima referință istorică la kongguk se găsește în "Siui Jeonso", un text de gătit din secolul al XIX-lea.
Înlocuirea fidea făinii de grâu cu cartofi de sezon este o altă remiză pentru cei care se bucură de gamja kongguk. Cartofii sunt o excelenta sursa de vitamina C si o sursa buna de potasiu si vitamina B6. Ei se păstrează bine pe tot parcursul anului și sunt o alternativă excelentă la carbohidrați de orez și grâu.
Într-adevăr, în ziua în care mulți coreeni nu și-au putut permite carnea, soia a furnizat o sursă excepțională de substanțe nutritive esențiale, inclusiv proteine, fibre, fier, mangan și diferite vitamine B. Este o alternativă excelentă de proteine ​​pentru vegetarieni și un sprijin pentru bucătăria budistă, care evită carnea. Arome bogate, dar ușoare de kongguk sunt îmbunătățite cu doar puțină sare.

Cum se face gamja kongguk:
Taiati cartofii în benzi subțiri și înmuiați-le în apă pentru a scăpa de amidon. Apoi betisoarele de cartofi le bagati în apă clocotită cu sare dupa care clătiți cu apă rece. Înmuiați soia peste noapte și îndepărtați pieile si fierbeti timp de 5 minute. Puneți boabe de soia fierbinți, nuci de pin, semințe de susan și pudră de susan sălbatic într-un mixer cu 10 cești de apă. Strecurati amestecul și asezonați-l cu sare înainte de al depozita în frigider pentru a se răci. Puneți fâșiile de cartof într-un castron și turnati lichidul rece de soia.

Alege-ma

În cel de-al doilea sezon al concursului de talent al companiei Mnet, "Produce 101", viitoarele posibile vedete pop au dat dovadă de capacitatea lor de a câștiga un loc în trupa de băiat Wanna One.
Acest sezon a urmat succesul primului sezon al emisiunii, difuzat în 2016, cu aspiranții de sex feminin, al cărui fruct a fost grupul kpop cu 11 membri I.O.I.
Pentru "Produce 101", telespectatorii obișnuiți sunt invitați să voteze pentru alegerea unui posibil viitor  kpop star. Dintre cei 101 de concurenți, doar cei 11 candidați cei mai populari primesc o poziție în grupul K-pop susținut de CJ E & M.
Pentru cântecul tematic al programului "Naya Na" (나야 나), cei 101 stagiari și începători de sex masculin au participat personal la compunerea melodiilor, plasând visele și speranțele lor în piesă.
Titlul cântecului și refrenul repetat "naya na" înseamnă  "Sunt eu" sau "Eu sunt unul".
Următoarele versuri transmit sentimente similare.
"Oneul bam juingong-eun naya na" se traduce "Steaua spectacolului in seara asta sunt eu".
Oneul bam este "in seara asta", iar Juingong este "plumbul" sau "personajul principal".
"Neomaneul gidaryeo pe naya na" înseamnă "Eu sunt cel care te aștepta numai pe tine".
Neomaneul înseamnă "doar pentru voi", iar gidaryeo înseamnă "să așteptați".
"Ne mameul humchil saram naya na" înseamnă "Eu sunt cel care vă va fura inima".
"Majimak dan han saram naya na" se traduce "Ultimul rămas va fi eu".
Majimak este "ultimul" sau "final", iar dan han saram este "singurul".
După runda finală, cei 11 câștigători sunt acum membri ai Wanna One,  ei sunt Kang Daniel Dae-hwi, Kim Jae-hwan, Ong Seong-wu, Park Woo-jin, Lai Kuanlin, Yoon Ji-seong, Hwang Min-hyun, Bae Jin-tin și Ha Sung-woon.
Wanna One a debutat pe 7 august.

Iata o melodie de debut:

Sursa Korea Magazine august 2017